Prima pagină   |  SERVICIUL PRESĂ   |  Comunicate | 2019 pentru APL - un an cu multe schimbări și noi speranțe!

vezi mai mult

Bălceana, Hâncești – drama primei comunități din Republica Moldova afectate de pandemie
09.04.2020     
 
Primarul de Sângerei Arcadie Covaliov riscă să plătească amendă de 25 000 lei. „Au ales să ne sancționeze selectiv ceea ce înseamnă că eu sunt ținta"
08.04.2020     
 
Primarul comunei Sărata Veche, Fălești Maria Galiț: „Pentru o bună parte din copii alimentarea de bază era în cadrul instituțiilor de învățământ"
07.04.2020     
 
Oleg Ciobanu, primar de Carahasani „Am cerut instituirea regimului de carantină deoarece nu se știe cum vor evolua lucrurile"
07.04.2020     
 
Primarul orașului Sângera Valeriu Popa: „Sperăm să se înțeleagă că cetățenii pot să ne ajute doar dacă stau acasă"
07.04.2020     
 

2019 pentru APL - un an cu multe schimbări și noi speranțe!

      
06.01.2020    

Anul 2019 va rămâne în istoria Republicii Moldova ca unul în care trei Guverne s-au perindat  la cârma statului. Cetățenii au fost îndemnați să participe la două scrutine electorale: unul parlamentar și altul local. La 04 aprilie Consiliul Europei a adoptat un raport privind situația îngrijorătoare din domeniul autonomiei locale din Republica Moldova și a elaborat o serie de recomandări ce ar contribui la îmbunătățirea stării de lucruri din acest domeniu. În această perioadă Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) s-a consolidat din punct de vedere instituțional prin crearea rețelelor specializate ale mai multor categorii de funcționari din domeniul APL. După alegerile locale mai multe filiale ale CALM din teritoriu și-au ales conducerea. Una dintre inițiativele CALM care a fost votată de Parlament vizează creșterea veniturilor bugetelor locale. Promovarea intereselor APL în cadrul instituțiilor europene a fost un alt deziderat al CALM. Ce alte evenimente din 2019 au marcat activitatea APL/CALM dar și care sunt obiectivele pentru anul 2020 aflăm de la directorul executiv Viorel Furdui.

Cum a fost anul 2019 pentru administrația publică locală și CALM?

Viorel Furdui: 2019 a fost pentru APL ca oricare altul, adică foarte plin de activități îmbinate cu realizări dar și cu multiple provocări de care a fost nevoie să ținem cont. În primul rând trebuie să menționăm că a fost un an foarte complex din punct de vedere politic, am fost martorii perindării a trei guverne, am avut alegeri parlamentare și locale care au adus schimbări importante pe plan politic și administrativ. Toate aceste evenimente, cu siguranță, și-au pus amprenta asupra actului guvernamental de la nivel central și local. Trebuie să menționăm și unele implicări ale partenerilor externi în procesele îngrijorătoare care au avut loc în RM. Mă refer, în primul rând, că în această perioadă a fost adoptat un raport al Consiliului Europei privind situația în domeniul autonomiei și democrației locale. Plus la aceasta am avut o vizită de monitorizare din partea Consiliului Europei iar la întrevedere au participat toți actorii importanți în domeniul autonomiei și democrației locale. A fost un an plin din punct de vedere al evenimentelor politice care și-au pus amprenta pe domeniul APL. În pofida acestei complexități viața a continuat. Am avut momente de bucurie, dar și din cele mai puțin îmbucurătoare, dar care oricum au contribuit la acumularea experienței, la stabilirea noilor relații cu reprezentanții APC, dar și a unor priorități pentru viitor.

Care ar fi lucrurile bune care s-au întâmplat autorităților publice locale?

Viorel Furdui: Dacă vorbim, în general, despre anului 2019 atunci ar trebui să analizăm câteva domenii. Pe plan intern am apărat și promovat drepturile APL. În acest sens ne-am concentrat eforturile pe susținerea diferitor politici, proiecte de legi, hotărâri guvernamentale, în soluționarea mai multor probleme sesizate de către membrii noștri. În acest sens trebuie să menționăm setul de propuneri pe care le-am  înaintat către Guvern privind creșterea veniturilor la bugetele locale, eliminarea diferitor bariere din sistemul actual de taxe și impozite locale. O altă propunere fundamentală, în opinia noastră, este de a schimba cota impozitului pe venitul persoanelor fizice și a celor juridice, pentru ca mai mulți bani să rămână în bugetele locale. Am reușit într-o anumită măsură să convingem Guvernul și astfel 100% din impozitul pe venitul persoanelor fizice vor rămâne în bugetele locale de nivelul I (satele, comunele și orașele, cu excepția centrelor raionale). De asemenea, 50% din acest impozit va completa bugetele orașelor, municipiilor și centrelor raionale. Totodată, 10% din impozitul pe venitul persoanelor juridice vor ajunge în așa-numitul Fond de echilibrare, astfel încât să fie susținute comunitățile care nu au suficiente venituri. Este un pas important deși, în opinia noastră, mai există spațiu pentru discuții pentru ca și mai mulți bani să completeze bugetele locale, mai ales din impozitul pe venitul persoanelor juridice, pentru a asigura acel stimulent necesar APL, dar și posibilitatea de dezvoltare a comunităților locale, fie că e vorba de infrastructură, domeniul social, cultural etc. Dacă vorbim despre alte direcții de activitate pe plan intern, atunci trebuie să spunem că Congresul Autorităților Locale din Moldova s-a focusat pe consolidarea sa instituțională. Am avut ca obiectiv să susținem și alte categorii de funcționari din cadrul APL, prin crearea rețelelor specializate, profesionale ale acestora. În acest sens a fost creată Rețeaua Profesională a Secretarilor din cadrul APL, a Contabililor, a Perceptorilor Fiscali și a Specialiștilor în problemele funciare. Am constatat că toate aceste categorii au nevoie de atenție, de promovare a drepturilor lor și credem că ele vor deveni o sursă importantă de expertiză în relațiile noastre cu diverse organe ale Guvernului, în vederea promovării diverselor inițiative. De asemenea,  am constatat că aceste categorii de funcționari au fost lăsați uitării timp de mai mulți ani, atât în ceea ce privește dezvoltarea profesională, cât și a stimulării financiare. Acești funcționari, în mare parte, nu sunt apreciați la justa valoare, iar ca și consecință în ultimii ani ne confruntăm cu un exod masiv al acestora din sistemul APL  iar ca rezultat au de suferit comunitățile locale și cetățenii, deoarece în condițiile existente astăzi e greu de găsit specialiști buni. Este o direcție importantă care credem că în cooperare cu Guvernul, cu toți actorii interesați ne va permite să schimbăm situația și să facem în așa fel încât aceste categorii de funcționari publici să se simtă mai confortabil la locul lor de muncă iar capacitățile lor să fie puse în valoare și în serviciul comunităților locale.

Care sunt rezultatele CALM pe plan extern?

Viorel Furdui: În anul 2019 am avut o activitate extraordinar de importantă deoarece a fost un an electoral, plin de evenimente politice care, poate, nu au permis utilizarea întregului potențial al CALM-ului și al APL în promovarea diverselor politici pe plan intern. În același timp, pe plan extern am avut o activitate destul de intensă. CALM este recunoscut ca un actor important în cadrul diverselor organizații internaționale, cum ar fi Congresul Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei care monitorizează situația din domeniul democrației și autonomiei locale; Comitetul Regiunilor – o structură importantă pe lână Parlamentul Uniunii Europene care influențează inclusiv programele de asistență destinate dezvoltării țărilor asociate la UE, așa cum este și Republica Moldova; Consiliul Autorităților Regionale și Municipale din Europa - o organizație importantă și influentă în elaborarea politicilor la nivelul UE în raport cu țările UE dar și cu statele din imediata sa vecinătate; Rețeaua Asociațiilor Autorităților Locale din Sud-Estul Europei (NALAS) unde vocea autorităților locale din Republica Moldova este auzită sistematic. La rândul său, această organizație, prin intermediul diverselor documente de poziție, studii, analize reflectă situația în care se află APL din RM în comparație cu alte țări din Sud-Estul Europei.  Unul dintre rezultatele cooperării noastre cu aceste organizații este Raportul și Recomandările Consiliului Europei din 04.04.2019 privind situația din domeniul democrației locale din RM care suntem siguri că va trebui să fie luat în considerație de către autoritățile din statul nostru și care constată că la acel moment situația din domeniul democrației locale era foarte critică, enumerând toate problemele cu care se confruntau la acea etapă autoritățile publice locale și sistemul de administrație publică locală din RM,  presiunile asupra APL, o autonomie financiară foarte limitată, controale exagerate, dar și gradul limitat sau sub așteptări al salarizării în domeniul APL ce afectează calitatea serviciilor și determină plecarea masivă a specialiștilor din APL. Mai mult decât atât, s-a constatat că un nivel insuficient de salarizare reprezintă, de asemenea, o formă indirectă de presiune asupra aleșilor locali.  La toate aceste probleme au fost elaborate unele recomandări concrete care sperăm foarte mult că vor influența lucrurile să se schimbe în bine. Unele rezultate deja se văd, în condițiile în care am avut câteva schimbări de guverne pe parcursul anului 2019, acestea totuși au păstrat anumite inițiative menite să schimbe realitățile din domeniul APL, inclusiv cel în rezultatul căruia s-a schimbat repartizarea veniturilor bugetare, inițiativa ca impozitul pe venitul persoanelor fizice să rămână la nivel local a fost păstrată de toate guvernele care s-au perindat pe parcursul anului trecut.

CALM a venit cu propuneri de îmbunătățire a politicilor din cadrul Parteneriatului Estic…

Viorel Furdui: Am menționat mai sus despre rezultatul activității la nivelul Consiliului Europei care își va pune amprenta tot așa ca și în cazul raportului din 2012. În rezultatul elaborării acestuia, autoritățile locale din Republica Moldova au obținut accesul la Curtea Constituțională, dreptul de a schimba destinația terenurilor agricole și alte lucruri importante. Acum au obținut aceste 100% din impozitul pe venitul persoanelor fizice și o parte din impozitul pe venit al persoanelor juridice, idei care, cu greu, dar au fost acceptate. Sunt realizări importante și din punct de vedere al schimbării mentalităților. Lucrurile în această direcție au avansat și astfel avem mai mult spațiu de manevră în discuțiile cu autoritățile naționale. De asemenea, o activitate importantă pe plan extern pe care am consolidat-o în ultimii doi ani este în raport cu Comitetul Regiunilor al Parlamentului European. Vocea autorităților locale din Republica Moldova a fost tranșantă în cadrul acestei instituții europene, am avut ocazia să prezentăm viziunea noastră privind necesitățile APL, privind programele ce trebuie să fie destinate autorităților locale din RM, inclusiv datorită fraților și partenerilor noștri firești care sunt reprezentanții delegației României. Ei permanent au abordat necesitatea includerii APL/CALM din RM în toate discuțiile care au loc la nivelul Uniunii Europene pe dimensiunea diferitor politici ce vizează statul nostru, privind programele ce ar trebui să fie destinate RM și colectivităților locale. Credem că fiind parte a Parteneriatului Estic începem să fim auziți că există diferențe între țările din cadrul acestui program. Chiar în comparație cu alte țări care au semnat acordul de asociere (Ucraina și Georgia), Republica Moldova are unele avantaje care ne fac să fim mai aproape de valorile UE și respectiv trebuie să fim tratați mai special decât alte țări asociate la UE. Un argument ar fi că o bună parte a cetățenilor Republicii Moldova deja dețin cetățenia României și a altor state-membre ale UE. De asemenea, prin cultura și limba comună cu a unei țări deja membre a UE noi avem toate temeiurile să cerem să fim acceptați în acest spațiu cultural și valoric, mai ales că mentalitatea noastră este preponderent europeană. Astfel, ne dorim să fim tratați cât se poate de obiectiv  în cadrul tuturor acestor procese integraționiste, de dezvoltare, de elaborare a programelor speciale și de tot ce înseamnă conectare la standardele UE și spațiul valoric european.

Revenind la activitatea pe plan intern a CALM, cunoaștem că la finalul anului 2019 ați avut mai multe întrevederi cu primari din diverse zone ale Republicii Moldova…

Viorel Furdui: După alegerile locale din 20 octombrie a început procesul de consolidare a filialelor CALM din teritoriu, mă refer la asociațiile primarilor din toate raioanele RM. Și în perioada imediat următoare vom organiza ședințele acestor asociații care își vom alege sau realege conducerea ce va reprezenta aceste teritorii în cadrul Consiliului de Administrare al CALM. Am observat o susținere totală a inițiativelor CALM, dar și dorința de a se implica și a promova ideile ce au ca obiectiv dezvoltarea autonomiei locale în interiorul partidelor pe care le reprezintă. Oamenii vor să schimbe lucrurile în teritoriu, ceea ce ne insuflă o mare încredere că situația s-a schimbat foarte mult comparativ cu perioada anterioară, astăzi mulți reprezentanți ai APL sunt gata să contribuie cu tot ce pot la crearea unui sistem de administrație publică locală mult mai efectiv, pentru ca primarii, colectivitățile locale să aibă mult mai multe posibilități de a soluționa problemele și astfel să ajute autorităților naționale ale statului. Tot mai mulți conștientizează faptul că dacă nu vom soluționa problemele la nivel local nu vom avea posibilitatea de a contribui la dezvoltarea statului, în general, și atunci toți vom avea de pierdut.

Care ar obiectivele CALM pentru anul 2020?

Viorel Furdui: Ne dorim să avem o perioadă mai lungă de stabilitate, să putem munci într-un mod mai sistemic. În condițiile Republicii Moldova deseori, după ce efectuăm un volum de muncă destul de mare se schimbă guvernele, miniștrii, persoanele care decid și trebuie să o luăm de la capăt, inclusiv să explicăm unele lucruri. Noi sperăm foarte mult că va exista această perioadă de stabilitate în care să reușim să convingem factorii de decizie privind necesitatea creșterii bazei fiscale a APL, să întărim autonomia locală. Avem foarte multe inițiative, propuneri, este nevoie doar de a le discuta, cizela, poate, și de a avansa. De asemenea, sunt o sumedenie de teme de discuții privind competențele APL. Inclusiv din discuțiile cu aleșii locali din teritoriu ne-am convins de faptul că există multe probleme soluționarea cărora este foarte simplă dar se tărăgănează și constituie niște bariere în activitatea APL, atât în ceea ce privește protecția mediului, reparației drumurilor etc. De exemplu, de ceva timp insistăm pe faptul ca banii din Fondul Rutier să rămână definitiv în bugetele locale și APL să-i poată gestiona nu neapărat în anul care vine dar într-o perioadă de doi-trei ani, ca să poată acumula niște sume pentru a face niște lucrări de reparație mai temeinice. În ceea ce privește relația CALM cu administrația centrală trebuie să perfecționăm mecanismul de comunicare, să devină unul stabil și permanent, să reușim să discutăm diferite idei, concepte, proiecte, acte normative, înainte ca ele să fie lansate și adoptate de către Guvern și Parlament. Să nu avem unele acte normative sau proiecte de legi care, în loc să aducă plus valoare sau o îmbunătățire a lucrurilor, complică și mai mult activitatea APL și creează bariere suplimentare. În acest sens țin să menționez perioada bună de colaborare cu Guvernul condus de Maia Sandu. Am elaborat în comun programul de guvernare pe domeniul nostru de activitate, iar consolidarea autonomiei locale a fost stabilită ca prioritate în Planul de Acțiuni al Guvernului respectiv, elaborat, de asemenea, în colaborare cu CALM.

Un alt obiectiv pentru acest an este soluționarea problemei remunerării diferitor categorii de funcționari din APL. Dacă la nivelul conducătorilor din APL, într-o anumită măsură, problema se soluționează, deși este loc pentru mai bine și sperăm că vor fi corelate anumite lucruri, în ceea ce privește secretarii, contabilii, inginerii cadastrali, perceptorii fiscali este nevoie de a-i stimula financiar și de a oferi posibilitatea autorităților locale să decidă, într-o anumită măsură, cum să remunereze angajații lor.

O altă prioritate este relația APL cu organele de control. Este nevoie de a pune punct mai multor lucruri, sunt foarte multe organe de control care au obiecții provond activitatea APL, însă deseori acestea nu sunt corelate cu cadrul legal și cu posibilitățile APL de a face față unor provocări. Astfel, aceste controale se transformă frecvent într-un blocaj al APL, iar în condițiile RM deseori acestea devin niște presiuni administrative sau politice. De asemenea, vom lucra mai intens cu rețelele profesionale din cadrul CALM, vom acorda suportul și asistența necesară  tuturor categoriilor de funcționari din cadrul APL, ca ei să se bucure de atenția pe care o merită.

 Pe plan extern vom continua ceea ce facem în ultimii ani, să promovăm ideea că descentralizarea și autonomia locală sunt elemente importante de care trebuie să țină cont partenerii noștri de dezvoltare în relațiile cu autoritățile din RM. Ne dorim cât mai multe programe cu acces direct pentru APL, ca acestea să-și poată dezvolta capacitățile de a aplica la diverse proiecte, dar și să aibă acces la niște surse financiare care să le permită să se implice cât mai mult în dezvoltarea localităților lor. Sigur că vom continua să dezvoltăm relația noastră specială pe care o avem cu Asociația Comunelor din România, condusă de Emil Drăghici, dar și cu Asociația Orașelor din România, condusă de Mădălin Ady Teodosescu. Vom oferi oportunități autorităților locale și primarilor să se cunoască și să facă înfrățiri, aceasta este o direcție importantă de dezvoltare a comunităților locale. Înfrățirile vor rămâne o prioritate importantă pentru noi toți, deoarece în acest sens vedem un potențial imens care trebuie valorificat.

Vă mulțumim!