Prima pagină   |  SERVICIUL PRESĂ   |  Comunicate | Imitarea descentralizării în Republica Moldova

vezi mai mult

Modalitățile de eficientizare a Biroului Relații cu Diaspora, discutate la Cancelaria de Stat în comun cu partenerii de dezvoltare
18.09.2019      cancelaria.gov.md   
 
Gheorghe Bute: „Prin efortul comun al ACoR și CALM putem ajunge mult mai departe"
18.09.2019     
 
Primarii sunt locomotivele nevăzute ale unui stat
18.09.2019     
 
Primarii din România și Republica Moldova și-au dat mâna la Vatra!
17.09.2019     
 
CUNOAȘTE ACTIVITATEA AUTORITĂȚILOR LOCALE!
17.09.2019     
 

Imitarea descentralizării în Republica Moldova

      
01.06.2019    

La 30 mai curent, în incinta Ministerului Finanțelor a fost organizată o ședință cu reprezentanții autorităților publice locale. Motivul întrunirii a fost  implementarea Legii 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. În rezultatul acestei ședințe, Ministerul Finanțelor a publicat pe pagina sa web un comunicat în care se menționează precum că ”Reprezentanții APL apreciază pozitiv implementarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar”. Este oare adevărat acest lucru? Legea 764/2001 privind organizarea administrativ teritorială a Republicii Moldova specifică faptul că „Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în unităţi administrativ-teritoriale: raioane, oraşe şi sate.” Astfel, „Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe două niveluri: satele (comunele), sectoarele şi oraşele (municipiile) constituie nivelul întâi; raioanele, municipiul Chişinău şi municipiul Bălţi constituie nivelul al doilea.”. Scrisoarea prin care s-a făcut invitația la acest eveniment a ignorat APL de nivel 1 și a fost adresată doar APL de nivel 2. Totuși, Legea 435/2006 privind descentralizarea administrativă specifică „principiul echităţii, care presupune garantarea unor condiţii şi oportunităţi egale tuturor autorităţilor publice locale pentru a-şi atinge obiectivele în realizarea competenţelor lor” precum și ”principiul dialogului instituţional, care presupune informarea şi consultarea de către stat, în timp util, a autorităţilor publice locale, în procesul de planificare şi de luare a deciziilor, prin structurile lor asociative, asupra oricăror chestiuni ce le privesc în mod direct ori sunt legate de procesul descentralizării administrative”. Prevederile legale menționate par să fie ignorate de către Ministerul Finanțelor din moment ce APL de nivel 1, sau structurile asociative ale acestora, nu au fost invitate le eveniment ca să-și expună punctul de vedere cu referire la subiectele discutate. Deși CALM s-a autosesizat cu referire la evenimentul în cauză și a solicitat oficial să participe în cadrul acestuia, în virtutea prevederilor Cartei Europene a Autonomiei Locale și și ale Legii 436/2006 privind administrația publică locală care specifică faptul că ”Autorităţile administraţiei publice centrale consultă asociaţiile reprezentative ale autorităţilor administraţiei publice locale în problemele ce ţin de administraţia publică locală”, Ministerul Finanțelor a refuzat acest lucru.

Totuși, implementarea Legii 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar întâmpină multe dificultăți. În special, se menționează situația precară a bugetelor APL aferente domeniului culturii, implicit pentru întreținerea bibliotecilor, acolo unde necesitatea de mijloace financiare a crescut considerabil, urmare a creșterii substanțiale a nivelului salarizării personalului care lucrează în acest domeniu. Or, finanțarea bibliotecilor se realizează din veniturile generale ale APL, iar decizia de a crește nivelul de salarizare în domeniul a fost luată de autoritățile administrației publice centrale fără a consulta în acest sens APL, așa cum este prevăzut de lege.

Se impune a se menționa, de asemenea, că Legea 435/2006 privind descentralizarea administrativă face referință la principiul european al subsidiarităţii, care presupune exercitarea responsabilităţilor publice de către autorităţile care sunt cel mai aproape de cetăţeni. Or, așa cum nu este greu de înțeles, mai aproape de cetățeni sunt APL de nivel 1, iar față de APL de nivel 2 este cumva mai corectă caracteristica unei apropieri mai mari față de autoritățile administrației publice centrale. Este oare tratamentul atestat al autorităților publice centrale față de APL în spiritul principiului subsidiarității menționat mai sus și, implicit, în folosul cetățeanului?

Amintim că ministerul Finanțelor a creat încă în 2016 un grup de lucru format din reprezentanți ai CALM și ai administrației centrale, scopul fiind identificarea soluțiilor la problemele existente în procesul de descentralizare financiară. Din păcate, acest grup de lucru așa și nu a devenit funcțional.

Recent, Congresul Autorităților Locale a constituit Rețeaua Contabililor din cadrul APL. Astfel, CALM își propune să promoveze buna guvernare le nivel local, să contribuie la recunoașterea rolului și importanței membrilor săi, la dezvoltarea și consolidarea statutului și capacităților profesionale ale membrilor săi; la apărarea și promovarea drepturilor și intereselor contabililor.

Viorel Gîrbu, expert al CALM