Prima pagină   |  SERVICIUL PRESĂ   |  Comunicate | Valeriu Gârlă, primarul de Hâjdieni, Glodeni: „Este nevoie de un dialog între primari și reprezentanții Ministerului Finanțelor"

vezi mai mult

CALM a semnat un Memorandum de cooperare cu programul USAID „Comunitatea Mea"!
18.07.2019     
 
Larisa Tomșa, primarul de Cneazevca, Leova: „Când am devenit membri ai CALM mi-am dat seama cât de bine este când cineva pune umărul pentru a te ajuta"
17.07.2019     
 
Tamara Josan, primar de Roșcani, Strășeni: „Și cu bani puțini poți obține rezultate!”
17.07.2019     
 
PROBLEME ACTUALE ALE APL ÎN VIZORUL CALM! EXPERIENȚE POZITIVE ALE APL ÎN INTERESUL COMUNITĂȚILOR!
16.07.2019     
 
Ioana Răcilă, primar de Beștemac, Leova: „Schimbările se produc dacă ai dorință și capacități!"
16.07.2019     
 

Valeriu Gârlă, primarul de Hâjdieni, Glodeni: „Este nevoie de un dialog între primari și reprezentanții Ministerului Finanțelor"

      
29.01.2019    

Valeriu Gârlă este de părere că autoritățile locale depind în totalitate de bugetul de stat, dar și de structurile statale care decid cine câștigă proiectele scrise de APL. Oamenii din sat nu cunosc aceste detalii și așteaptă să fie dezvoltată infrastructura. Primarul de Hâjdieni, Glodeni oferă mai multe soluții ce ar permite creșterea veniturilor în bugetele locale. 

Cum am putea mări veniturile locale?

Valeriu Gârlă: Trebuie de mers pe calea descentralizării, a autonomiei locale.  Descentralizarea fiscală trebuie implementată în primul rând. Ar trebui majorat procentul care ajunge în comunitățile locale din impozitelor plătite la bugetul de stat de către agenții economici din teritoriu și astfel am avea venituri mai mari în bugetul local și ne-ar fi mai ușor să dezvoltăm infrastructura. De asemenea, TVA-ul gospodăriilor agricole din teritoriu ajunge în totalitate în bugetul de stat. O mare parte din populație activează în oraș, iar impozitul pe venitul din salariu nu vine în bugetul primăriei, dar ajunge în bugetul orașului Glodeni. Există zona economică liberă de la Bălți unde activează foarte multă lume din teritoriu și acest impozit se oprește la primăria municipiului Bălți, dar nu ajunge în teritoriu, acolo unde locuiesc acești oameni. Consider că aceasta este o greșeală și Ministerul Finanțelor ar trebui să o corecteze. Este nevoie de un dialog a primarilor cu reprezentanții Ministerului Finanțelor pentru a debloca aceste impedimente ce influențează negativ asupra bugetelor locale.

Evaluarea bunurilor imobile ar aduce alte resurse financiare la bugetele locale...

Valeriu Gârlă: Despre evaluarea bunurilor vorbim de vreo patru ani și așa și a rămas blocat acest proces. Noi am propus cândva să facem o comisie de evaluare a bunurilor în teritoriu, din care să facă parte consilieri, specialiști din teritoriu. Din acest impozit bugetul local din Hâjdieni pierde între 300 și 500 de mii de lei.

La 1 februarie se sărbătorește Ziua Autonomiei Locale. Avem autonomie locală veritabilă?

Valeriu Gârlă: Conform legislației în vigoare autonomie locală există dar, de facto, ea e acum la 50-60 procente din suta de care trebuie să beneficiem.

În Hâjdieni nu există lipsă de cadre. Cum explicați acest lucru?

Valeriu Gârlă: Nu avem lipsă de cadre nici într-un domeniu: nici a învățământului, nici a sănătății, nici la primărie, etc. La o populație de aproape 4000 de locuitori avem persoane pregătite, cu studii care activează nu doar în Hâjdieni, dar și în orașul Glodeni.

Ce proiecte ați reușit să implementați în cele două mandate?

Valeriu Gârlă: În 2012 am reparat capital clădirea gimnaziului din localitate, proiect câștigat prin FISM, în valoare de 1,2 milioane lei, dintre care peste 400 de mii au fost contribuția comunității. În 2013 am reconstruit un bloc al grădiniței și am putut deschide încă 50 de locuri pentru copiii de vârsta preșcolară. Astfel, toți cei 152 de copii cu vârsta de la 2 la 7 ani au putut fi încadrați în procesul instructiv-educativ. Am construit un teren de minifotbal, dar și câteva monumente, cel mai important este în memoria victimelor deportărilor. În localitate activează școala de arte, centrul de sănătate, o întreprindere mare și una mai mică în domeniul agriculturii, avem 14 magazine. Satul este în dezvoltare și este viu, nu avem probleme cu depopularea. Cetățenii satului doresc să beneficieze în timpul cât mai apropiat de apă și canalizare, continuăm procesul de gazificare a gospodăriilor, acesta fusese stopat deoarece prețul la gaz era mare și oamenii trecuseră la încălzirea cu lemne și cărbuni. Ultimii ani au fost secetoși și multe fântâni au început să sece, iată de ce trebuie să soluționăm și problema apei potabile.

De ce este nevoie de Congresul Autorităților Locale din Moldova?

Valeriu Gârlă: În cadrul CALM se întrunesc primarii din toată republica și aici vorbim despre problemele care nu se rezolvă, despre doleanțele noastre care trebuie înaintate Guvernului și Parlamentului, pentru a modifica unele legi ce sunt astăzi în vigoare. CALM este o bună modalitate de a fi auziți.

Vă mulțumim!