Prima pagină   |  SERVICIUL PRESĂ   |  Comunicate | Rezultatele studiului elaborat de CALM denotă faptul că dezvoltarea țărilor nicidecum nu are tangențe cu structura administrativ-teritorială!

vezi mai mult

DEZVOLTAREA PARTENERIATELOR ȘI A SATELOR – UNELE DINTRE PREOCUPĂRILE PRIMARILOR!
10.12.2018     
 
Valeriu Mustață, primar de Săiți, Căușeni: „Decât codaș la oraș, mai bine în satul tău fruntaș"
10.12.2018     
 
Elena Belescu, primar de Recea, Strășeni: „Rădăcinile îmi sunt mai puternice decât aripile"
10.12.2018     
 
CALM și IGSU au ca obiectiv dezvoltarea serviciilor de pompieri voluntari!
09.12.2018     
 
Democrația locală și prioritățile APL din Republica Moldova în vizorul instituțiilor europene!
07.12.2018     
 

Rezultatele studiului elaborat de CALM denotă faptul că dezvoltarea țărilor nicidecum nu are tangențe cu structura administrativ-teritorială!

      
06.12.2018    

CALM a realizat un studiu comparativ al indicatorilor de competențe, finanțe, structura administrativ-teritorială precum și al aspectelor de democrație locală care se referă la autoritățile publice locale.

Analiza a fost desfășurată având la bază diferite materiale, studii, manuale și cercetări efectuate de partenerii CALM – Consiliu European al Municipalităților și Regiunilor (CEMR), Comitetul Regiunilor al Uniunii Europene, Comisia Europeană, Consiliu Europei, NALAS, etc.  

Ca urmare a rezultatelor studiului a fost creată o baza de date cu indicatori de bază, datele din tabel pot varia deoarece urmează a fi incluși și alți indicatori.

Cele mai importante concluzii facute în urma acestui studiu sunt:

1. Cu excepția țărilor scandinave și a țărilor baltice (puternic influențate de modelul de administrare al țările scandinave) practic toate țările din Europa, mai ales din Uniunea Europeană au o structură administrativ-teritorială foarte fragmentată. Austria are 2100 de municipalități, Belgia - 589, Croatia -555, Cipru – 380, având o populație de 800 000, Republica Cehă - 6258, Franta - 36658, Germania - 11313, Ungaria - 3201, Italia - 8006, Kosovo – 1323, la o populație de 1.9 milioane, Luxembourg – 105, având populația de 550 000, Portugalia- 3400, Slovacia -2930, Spania- 8176, Elvetia- 2324, etc.

Rezultă că prosperitatea și dezvoltarea țării nicidecum nu au tangențe cu structura administrativ-teritorială.

2. Acoperirea cheltuielilor APL cu resurse proprii este scăzută și foarte scăzută în toate țările din Europa. Cu toate acestea, nimeni nu își propune să lichideze APL sau să facă reforme administrativ-teritoriale. Dimpotrivă, se conștientizează tot mai mult faptul că trebuie să dăm mai mute resurse APL, deoarece banii publici nu sunt ai APL și ai APC, sunt bani ai tuturor contribuabililor țării.

De exemplu: acoperirea veniturilor proprii în Belgia este de 20%, în Bulgaria 9% (țară care nu este fragmentată din punct de vedere administrativ-teritorial), în Danemarca 34% (țară care nu este fragmentată și deseori este adusă ca exemplu de reformă administrativ-teritorială în Europa), în Grecia 7%, în Irlanda 13%, în Olanda 8%, în Romania si Slovacia – 12%, în Marea Britanie numai 2%. Pe de altă parte, în țările fragmentate din punct de vedere al structurii administrativ-teritoriale acoperirea cheltuielilor din resurse proprii este: în Austria 49%, în Republica Cehă 40%, în Franța 36%, în Germania 52%, în Italia 39%, în Portugalia 30%, în Spania 37%.

De fapt, relația dintre acoperirea activităților APL cu resurse proprii și structura administrativ-teritorială este invers proporțională. Cu cât mai mare este fragmentarea teritorială, cu atât mai mare este acoperirea financiară a cheltuielilor din resurse proprii. Așadar, argumentul că APL mai mari vor avea mai multe resurse este unul neîntemeiat.

3. Totodată, datoriile APL și gradul de îndatorare nu sunt atât de mici, deși în Republica Moldova încă persistă o frică mare față de îndatorarea APL. Nivel de îndatorare al APL în țările europene nici nu este comparabil cu cel din RM (0.2%)Se poate de constatat că în Republica Moldova, comparativ cu media europeană, îndatorarea APL practic nu există, un fenomen negativ pentru economie, pentru sectorul public, dar și pentru populație.

Spre exemplu: nivelul îndatorării/datoriilor locale în PIB în țările europene selectate este următorul: 9% în Austria, 11.5% în Belgia, 30% în Germania,  8.6% în Italia și Olanda, 16.6% în Spania.

Aceeași situație se atestă și în cazul ponderii îndatorării APL în datoria publică cumulativă. În Moldova acest indicator este de 0.8%, restul datoriilor publice de circa 99.2% revine APC.

În țările europene acest indicator pentru APL este la nivel de: 12.5% în Austria, 15.6% în Danemarca, 55.3% în Estonia, 13.3% în Finlanda, 37.2% în Franța, 14.3% în Letonia, 13.1% în Olanda, 24% în Spania, 18.1% în Suedia.

Probabil, creșterea nivelului de îndatorare al APL ar trebui să fie o parte a politicilor statului.

4. Investițiile capitale făcute de APL au o pondere mare în investiții capitale publice – în marea majoritate a țărilor fiind de peste 50%. Ponderea APL în investiții capitale publice este mult mai mare decât cea a APC. Marea majoritate a investițiilor publice în țările europene sunt făcute de APL și vizează infrastructura locală. Spre exemplu – în Austria 64.9%, în Belgia 89.6%, în Republica Cehă 77.3%, în Danemarca 66.8%, în Finlanda 71.1%, în Franța 73.1%, în Germania 75.5%, în Italia 80.9%, în Spania 72.8%

 CALM, împreună cu partenerii săi din Uniunea Europeană va continua monitorizarea acestor indicatori ce ne prezintă starea și performanța APL în vederea identificării politicilor adecvate de dezvoltare locală și națională.

Serviciul de Comunicare al CALM