Prima pagină   |  SERVICIUL PRESĂ   |  Comunicate | Strategia descentralizării și modalitățile de implementare a Planului de acțiuni au constituit tema unor noi discuiții între reprezentanții APC și APL

vezi mai mult

Creșterea veniturilor în APL - o inițiativă necesară, însă care poate deveni una păguboasă dacă nu va fi urgent îmbunătățită!
21.07.2018     
 
Buletin informativ "Cu drag pentru ACASĂ" (aprilie - iunie 2018)
20.07.2018     
 
CALM va acorda asistență APL în domeniul atragerii de fonduri!
20.07.2018     
 
CALM susține eliminarea barierelor în procesul de înregistrare a GAL-urilor
19.07.2018     
 
CALM construiește noi punți de cooperare între APL și investitorii români!
18.07.2018     
 

Strategia descentralizării și modalitățile de implementare a Planului de acțiuni au constituit tema unor noi discuiții între reprezentanții APC și APL

      
06.04.2018    

La 4 aprilie curent, a avut loc ședința Comisiei administrație publică. La ședință au participat deputați, membri ai Comisiei, reprezentanți ai Guvernului și reprezentanți ai CALM. Evenimentul a fost prezidat de către vicepreședintele Comisiei Elena Bacalu,  iar subiectul principal abordat a fost strategia descentralizării și modalitățile de implementare a planului de acțiuni.  

Potrivit deputatului Iurie Țap, pe parcursul anului 2017, dar și în 2018 au fost aprobate zeci de Legi, în cadrul cărora au fost alocate competențe neadecvate, fără acoperire financiară. În acest context, deputatul a adus mai multe exemple, printre care Legile muzeelor, bibliotecilor, proiectul Codului urbanismului, al Serviciul Stare Urgență,  unde au fost stabilite mai multe competențe, dar fără a avea acoperire financiară. Iurie Țap a întrebat reprezentanții Guvernului de ce nu a fost elaborat și pus în aplicare un mecanism juridic de alocare a acestor competențe?

Secretarul general adjunct al guvernului Adrian Ermurachi a menționat că acesta este un subiect foarte important, asupra căruia se poartă discuții și cu colegii din CALM și se încearcă identificarea formulei de acoperire financiară. „În graba aceasta de a descentraliza anumite competențe se pierd unele aspecte legate de acoperirea financiară. Acum, când urmează să fie stabilit modul în care ar trebui să aibă loc reforma APL, ne propunem ca acest aspect al acoperirii financiare și realizarea sarcinilor să fie elementul cheie în activitatea APL."

Iurie Țap a amintit că strategia de descentralizare și planul de acțiuni conțin mecanisme clare de implementare a unor pași concreți, în cazul tuturor celor cinci obiective generale. „În 2017 și 2018, bugetul central prevede peste 300 de milioane de lei destinați APL. În loc să instituim granturi competitive pentru investiții capitale,  noi dăm surse financiare doar anumitor APL. Legea 435 din 2006, Strategia de descentralizare și planul de acțiuni prevăd cum să facem reforma APL, dar noi mai întâi trebuie să-i dai venituri proprii și apoi să stabilim capacitatea administrativă."

Adrian Ermurachi a declarat că motivul care a reținut delimitarea competențelor este faptul că APC trece printr-o reformă, iar partea de reformă a APL abia se stabilește.

Reprezentanții ministerului Finanțelor au recunoscut că mai sunt unele restanțe la delimitarea competențelor, atribuirea resurselor, totuși nu putem să negăm niște reușite cum ar fi descentralizarea Fondului Rutier.  Totodată, a fost evidențiat faptul că la momentul actual APC sunt în proces de definitivare a cadrului instituțional și urmează a fi elaborate propunerile pentru reforma APL.

Potrivit ministerului Finanțelor, ultimele studii denotă o tendință de creștere a veniturilor locale și a motivației APL de a genera venituri proprii. În mai multe țări etapa de implementare a descentralizării a durat. Reprezentanții APC au fost de acord că este necesar de a constata restanțele privind competențele APC și ulterior, împreună cu colegii de la CALM să se revină la aceste subiecte și să se decidă ce trebuie de modificat, deoarece nu trebuie separat de făcut reforma  APL, pe domeniul administrativ-teritorial, fără delegarea de competențe.

Iurie Țap a insitat asupra faptului că raportat la competențe, primarii nu au acoperire. Deputatul a specificat că media europeană a veniturilor proprii ale APL este de 40%, iar în RM aceasta constituie 10%.

Elena Bacalu, dar și Adrian Ermurachi au afirmat că în 2015 a fost decisă extinderea implementării Planului de acțiuni tocmai pentru că erau restanțe la implementarea Strategiei.

Deputatul Ștefan Vlas a fost de acord că restanțele din 2012 până în prezent nu vor putea fi eliminate  în acest an, de aceea ar fi util să se stabilească punctual ce poate fi realizat anul acesta și ce obiective rămân pentru anul viitor.

Directorul executiv al CALM Viorel Furdui a salutat inițiativa de a discuta toate aceste documente. „Poate ar trebui de abordat aceste aspecte și într-un format mai larg, în cadrul mai multor evenimente, ca să putem să ne mișcăm înainte. Implementarea strategiilor este o problemă cronică pentru Republica Moldova, iar acest lucru se atestă de mai mulți ani. Noi suntem foarte buni la capitolul de elaborare a Legilor, dar avem restanțe la implemetarea acestora. Trebuie să identificăm unde se blochează totul. Trebuie de făcut ceva la nivel de expertiză, atât cenrală, cât și locală. Dacă nu se iau decizii în acest sens în regim de urgență, inclusiv stabilind specialiștii și remunerarea lor, o să ne trezim peste un an-doi că nu am avansat deloc."

Referindu-se la rapoartele și recomandările Consiliului Europei, potrivit lui Viorel Furdui, ideea principală nu constă în faptul că este criticată RM, dar că acestea ar trebui să fie un semnal de alarmă  pentru Guvern.

„Constatările din 2005 ne arătau că nu s-au întreprins progrese comparativ cu perioadele precedente. De asemenea, una din concluziile raportului din 2012  era că recomandările pentru perioada anterioară trebuie să fie păstrate, ș.a.m.d. Acest lucru este un semnal că în RM trebuie să schimbăm ceva la nivel de implementare." 

În altă ordine de idei, directorul executiv al CALM a afirmat că reforma AP se face și pentru a ajunge la un consens general, în cazul în care se schimbă ceva și la nivel de capacitate. „Este important ca toată această complexitate de probleme să fie subiectul discuțiilor noastre permanente. Constatăm că în ultima perioadă aceste discuții au început, fapt apreciat de noi. Sperăm ca în termene scurte de timp să ne  focusăm pe unele proirități pentru a putea înregistra unele rezultate."

Potrivit lui Viorel Furdui, sunt câteva probleme de principiu care nu ne permit să avansăm.

„Se vorbește că am avea probleme cu reforma administrativ-teritorială. Am impresia că se confundă uneori reforma administrativ-teritorială cu reforma administrației publice locale. Reforma administrativ-teritorială este o parte a reformei APL și nu neaparat este prioritară. Trebuie să vedem unde este locul reformei administrativ-teritoriale și am observat în ultimile luni o atitudine mai prudentă față de acest domeniu, ceea ce este corect. Chiar și premierul a menționat că trebuie să fim atenți în acest sens, să ne gândim mai întâi la cetățeni, să facem o infrastructură a drumurilor, să vedem cum oferim servicii accesibile oamenilor și apoi să decidem cum facem reforma."

În același context, directorul executiv al CALM a declarat că reforma administrativ-teritorială nicidecum nu trebuie să blocheze procesul dedescentralizare.  „Trebuie să dăm APL resurse financiare, să descentralizăm domeniul salarizării, finanțele publice locale, patrimoniul, ș.a. și după aceasta vom putea avea o imagine obiectivă asupra situației care există. Din păcate, pană mai ieri se făceau reformele și apoi se analiza impactul. Este un lucru riscant, mai ales că în 1998  am trecut prin aceasta și trebuie să fim foarte atenți în această privință. Nimeni nu este împotriva reformelor, dar noi avem nevoie de reformele noastre."

 În ceea ce privește experții internaționali, Viorel Furdui a subliniat faptul că aceștia trebuie să îi asiste pe exeperții noștri, nu să-i înlocuiască.„Deseori am văzut idei geniale, dar bune de implementat în Filanda, Danemarca, Letonia ș.a., dar care nu pot fi corelate realităților din RM."

Revenind la descentralizarea financiară, Viorel Furdui a menționat că în 2016 s-au înregistrat niște rezultate foarte bune, la politica bugetară au fost aprobate niște inițiative foarte bune, doar că toate aceste lucruri nu sunt de esență și nu pot schimba substanțial situația.

„Niște schimbări esențiale, prevăzute de Strategie și de documentele după care ne ghidăm, cum ar fi acordarea unor surse suplimentare de venit APL așa și nu s-au produs. Anume aici ar trebui să ne focusăm atenția.  Pe parcursul anului 2017 CALM a venit cu vreo 15 propuneri, un pachet întreg. Unicul lucru pe care trebuie să-l facem cu colegii noștri de la Guvern este să ne focusăm pe câteva aspecte care pot fi realizate. Trebuie doar să stabilim un grup comun de lucru și să avansăm. Înțelegem că nu sunt bani pentru anumite măsuri, dar am putea folosi resursele și posibilitățile pe care le avem, doar prin dezlegarea mâinilor APL."

Potrivit directorului CALM, o altă problemă este confundarea transferurilor generale cu cele speciale ca criteriu de autonomie financiară. „Cineva poate spune că APL nu ar trebui să se plîngă, deoarece veniturile APL cresc. Ele într-adevăr cresc, doar că din contul transferurilor cu destinație specială, dar acest lucru nu are nimic cu autonomia locală financiară. Gradul autonomiei locale financiare se apreciază după volumul veniturilor proprii."

Viorel Furdui a vorbit și despre rolul municipiului Chișinău în distorsionarea situației generale. „Dacă din acele 10% din venituri proprii o să excludem municipiul Chișinău, o să observăm că la nivel de țară cresterea e de 0%, sau chiar mai mică. Nu ar trebui să confundăm situația din Chișinău cu restul țării."

Statele de personal și salarizarea este un alt aspect al descentralizării. „De mai mulți ani există un proiect de Lege care trebuia să ofere dreptul APL să decidă în privința statelor de personal, dar acest lucru încă nu a fost realizat.  Sunt mai multe bariere care pot fi depășite foarte ușor, prin modificări sau ajustări ale legislației. Trebuie să oferim dreptul APL să poată premia oameni, fără toate aceste bariere care există acum."

Directorul executiv al CALM a adus în atenția celor prezenți și faptul că recent a fost adoptată o Rezoluție a Congresului Autorităților Locale și Regionale a CoE, urmează ca în luna iunie, o delegație a Congresului să întreprindă o vizită de monitorizare în RM. „Cred că am putea să schimbăm unele lucruri până atunci, important e să ne dorim și sunt sigur că vom reuși să schimbăm acest trend, să arătăm că sunt semnale pozitive."

Adrian Ermurachi a confirmat faptul că în ultima vreme între APC și APL este un dialog foarte bun. „Urmează să formalizăm instituționalizarea acestui dialog. Sper să reușim să creăm acest grup de lucru și cred că majoritatea problemelor abordate de Viorel Furdui pot fi discutate la nivel tehnic cu experții în domeniu. Atât timp cât găsim consens, elaborarea nu are cum să constituie o problemă. Sunt convins că prin dialog vom reuși."

Departamentul de Comunicare al CALM