Prima pagină   |  SERVICIUL PRESĂ   |  Comunicate | Emil Drăghici, președintele A.Co.R: Primari din toate partidele, fie că sunteți din România, fie că sunteți din Republica Moldova – uniți-vă!

vezi mai mult

CALM a organizat un nou seminar de instruire pentru specialiștii în percepere fiscală din cadrul APL!
13.12.2018     
 
Buletin informativ pentru perioada 2-9 decembrie 2018
12.12.2018     
 
Victor Guzun: „Reprezentanții municipalităților din Estonia au avut ocazia să implementeze modelul de amalgamare voluntară”
11.12.2018     
 
Efim Strogoteanu, primar de Ecaterinovca, Cimișlia: „Copiii trebuie să cunoască prețul banului"
11.12.2018     
 
Managementul deșeurilor în APL – modele de implementare în Anenii Noi!
11.12.2018     
 

Emil Drăghici, președintele A.Co.R: Primari din toate partidele, fie că sunteți din România, fie că sunteți din Republica Moldova – uniți-vă!

      
27.12.2017    

Localitățile rurale din România s-au dezvoltat și datorită unității aleșilor locali

Tot mai multe comune din România pot fi exemple de administrare publică  eficientă pentru satele din Republica Moldova. Este o realitate de care s-au convins și primarii noștri în cadrul nenumăratelor vizite de studiu întreprinse peste Prut. Acest lucru s-a datorat aderării României la Uniunea Europeană, accesului la fondurile europene, dar și unității primarilor în cadrul Asociației Comunelor din România (A.Co.R). În prezent, numărul membrilor A.Co.R este de peste 2000 de comune, din toate județele României. Încă de la constituirea Congresului Autorităților Locale din Republica Moldova (CALM) în 2010, între cele două Asociații a fost semnat un acord de colaborare. De atunci și până în prezent, datorită A.Co.R și CALM, aleșii locali din cele două țări fac periodic schimb de experiență, iar ca rezultat avem sute de acorduri de colaborare și înfrățiri între localități.

Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România a menționat că motto-ul pentru acest mandat este: ”Abnegație, Altruism , Armonie, Autoritate în asociație.” , iar un alt slogan la care ține foarte mult este: ”Primari din toate partidele, fie că sunteți din România, fie că sunteți din Republica Moldova – uniți-vă!”

Emil Drăghici este convins de faptul că unitatea primarilor din România și Republica Moldova poate constitui un exemplu, inclusiv pentru autoritățile centrale. „Avem interese comune pentru dezvoltarea satului, pentru că veșnicia s-a născut acolo și avem obligația de a proteja interesele comunelor. 87,5 % din teritoriul României reprezintă comunele, iar dezvoltarea trebuie să înceapă de la talpa țării.”

Dorinel Soare, primar de Niculești, Dâmbovița este de părere că, de multe ori, aleșii locali sunt tratați ca oaia neagră a societății. ”Poate că ar trebui mediatizați și primarii care fac lucruri bune, pentru că ei sunt cei mai mulți, dar media alege frecvent să scoată în față exemplele negative.”

Ovidiu Colceriu, primar Sânpaul, Cluj consideră că printre principalele probleme ale APL sunt blocajul funcționării primăriilor, a funcțiilor vacante, iar salarizarea APL este ca o Cenușăreasă a sistemului bugetar. Ovidiu Colceriu afirmă că  nu se respectă salariul minim pe economie, astfel s-a ajuns la situația când angajați cu studii superioare au salariul sub cel minim. ”În toți acești ani s-au tot tăiat bani de la bugetul local și s-au tranferat la bugetul central. Pe de altă parte, se transmit competențe la nivel local, fără să vină și finanțarea bugetară.”

Ion Privăț, primar Valea Seacă, Bacău afirmă: ”În fiecare an ne confruntăm cu o subfinanțare pentru salarii și cheltuieli funcționale, iar în trimestrul IV rămânem fără fond de salarii. Astfel așteptăm să vină bani din bugetul anului anterior, mai așteptam rectificări la buget, iar situația aceasta se tot repetă.”

Mircea Velica, primar de Izbiceni, Olt este de părere că atenția guvernanților trebuie să se îndrepte spre comune, spre oamenii de la sate. ”Toate guvernele care s-au perindat au făcut foarte puțin pentru a menține tinerii în comunele din România. O altă problemă, potrivit edilului, este că în comuna Izbiceni, 99% dintre locuitori cultivă legume și sunt momente când nici cheltuielile pe care le-au făcut în creșterea culturii respective ni și le pot scoate, deoarece a apărut intermediarii care iau marfa pe bănuți.”

Iulian Găină, primarul comunei Tarcău, Neamț a susținut că, deși localitatea sa are păduri imense, veniturile primăriei de pe urma exploatării aurului verde este zero. ”Rămânem doar cu drumuri deteriorate și praf. În schimb, veniturile Romsilva au crescut de trei ori.”

Dumitru Flucuș, primar de Șinca Nouă, județul Brașov susține că e greu să le explici copiilor din mediul rural că nu sunt cu nimic mai prejos decât semenii lor de la oraș. ”Le spun că modernismul nu trebuie să excludă tradiționalismul. Le-am dat exemplul Japoniei, acolo nu au surpat templele, dar pot fi și cei mai avansați tehnologic.”

Alin Adrian Nica, primar Dudeștii Noi, Timiș a declarat că Asociația Comunelor din România este o dovadă de unitate cum rar întâlnești, nu doar în administrație, dar în toate domeniile. „Pornind de la acest exemplu pozitiv, care se numește Asociația Comunelor din România, putem să transpunem și în alte domenii această dovadă de unitate. Până acum câțiva ani, guvernanții nu ne luau în seamă, aplicau această politică de Devide et Impera și ne spuneau că dacă nu facem cum vor ei – ne taie finanțarea. Unitatea noastră a demonstrat că ne putem impune inclusiv în fața unui guvern care are în spate o majoritate confortabilă. În cadrul Asociației Comunelor din România suntem colegi în administrație, nu membri de partid, avem aceleași dorințe și probleme cu care ne confruntăm. În ceea ce privește Guvernul, sau partidele, în general, care se perindă la guvernare, văd în noi doar voturi scrise pe frunte, cum putem fi cumpărați cu un proiect sau cu o fărâmă de finanțare pentru a-și asigura voturile la alegerile următoare. Tocmai din acest motiv am militat mereu pentru asigurarea unei finanțări stabile, a unui cadru predictibil, care să asigure dezvoltarea spațiului rural.”

Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud, județul Alba: „Problema cea mai mare a satelor este lipsa infrastructurii, care duce la îmbătrânirea satelor, la plecarea tinerilor din comunitatea respectivă și treptat duce la dispariția satului. Atât noi, cât și guvernanții au o responsabilitate față de sat, pentru că dacă ne uităm în arborele genealogic, măcar cineva din familia oricărui guvernant are rădăcini în sat. Pornind de la această idee, cea mai sigură șansă de a rezolva problema satelor sunt banii europeni.”

Mariana Gâju, primar de Cumpăna, Constanța: ”Nu-i respect pe cei care au ajuns în vârful piramidei și, din păcate, uită, de cei care i-au propulsat ca să ajungă acolo sus. Asociația Comunelor din România nu și-a propus niciodată să amenințe guvernele, sau politicienii. Și aleșii locali au nevoie de salarii, ca să supraviețuiască, ei și familiile lor. Partidul meu se numește Cumpăna. Politica mea este a celor 15000 de locuitori. Eu am nevoie de susținerea partidului Social-Democrat din care fac parte, pentru a aduce binele în localitățile noastre, în toată România. Îi rog pe distinșii reprezentanți ai partidelor politice să înțeleagă că Asociația Comunelor din România dorește să fie un partener real în ceea ce înseamnă traiul și civilizația acasă, la talpa țării. Totodată, e bine să cunoaștem care este nivelului salariului celor care lucrează ca și funcționar public, a celor din poliție, a dascălilor, medicilor și apoi, autoritățile să ne spună cum putem cere de la studentul care a ieșit de pe băncile facultății să lucreze în APL.”

Asociația Comunelor din România a fost înființată în anul 1997, ca o asociație de colectivități locale, având ca membri comunele din România. Asociația Comunelor din România urmărește reprezentarea unitară a intereselor membrilor atât în relația cu instituțiile centrale, cât și cu cele de la nivel european sau internațional. Din 2006 este membru cu drepturi depline în Consiliul Comunelor și Regiunilor din Europa (CCRE/CEMR), devenind astfel și membru al U.C.L.G, din anul 2005 este reprezentată în cadrul Comitetului Regiunilor, în calitatea de observatori, iar începând cu 1 ianuarie 2007, are trei titulari și trei supleanți, din anul 2009 este membră a Rețelei Asociațiilor de Autorități Locale din Sud-Estul Europei (NALAS), deținând președinția acesteia, pentru un an, începând cu luna mai 2015, iar de la 24 mai 2013 constituie Consiliul Autorităților Locale din România și din Republica Moldova împreună cu Congresul Autorităților Locale din Republica Moldova. 

 

Serviciul de Comunicare al CALM