Prima pagină   |  SERVICIUL PRESĂ   |  Emisiuni Audio | Democrația locală din Republica Moldova este tot mai fragilă și în mare pericol!

vezi mai mult

Primarul de Palanca, Ștefan Vodă, vicepreședinte al CALM Larisa Voloh: „În cadrul CALM ne preocupă și creșterea capacităților femeilor"
10.07.2018     
 
Fără o infrastructură dezvoltată și fără alocarea de resurse financiare considerabile, reforma APL și cea administrativ-teritorială sunt sortite eșecului
08.07.2018     
 
Primarul Vladimir Rusu: „Străzile din Fălești sunt iluminate la fel de bine ca cele din Paris"
04.07.2018     
 
Primarul de Feștelița Nicolae Tudoreanu: „Procesul de descentralizare întârzie și din acest motiv foarte multă lume este descurajată"
02.07.2018     
 
Directorul executiv al CALM Viorel Furdui: „Desconsiderarea problemelor secretarilor Consiliilor locale ar putea afecta activitatea APL"
01.07.2018     
 

Democrația locală din Republica Moldova este tot mai fragilă și în mare pericol!

      
29.01.2018    

Emisiunea radio

Directorul IDIS „Viitorul" Igor Munteanu și directorul executiv al CALM Viorel Furdui au analizat, în cadrul emisiunii Vocea Administrației Locale de din 27 ianuarie, rezultatele raportului Starea democrației locale în Republica Moldova, realizat de IDIS „Viitorul".

Potrivit lui Igor Munteanu, elementele unicale ale acestui raport sunt că „am încercăm să implicăm cetățeanul să reflecteze asupra instituțiilor democrației locale, pentru că atunci când acesta este întrebat ce este democrația, acesta răspunde, de obicei, că sunt alegerile, faptul că cineva te reprezintă la nivel de comuniate, puțină lume însă se gândește că există un fel de relație articulată între instituțiile de reprezentare și felul în care cetățeanul califică serviciile pe care le primește din partea statului sau a autorităților locale în termeni de bunăstare personală, dacă este sau nu mulțumit de democrația locală, de primăria pe care o are în localitatea sa și în ce măsură primăria știe de nevoile lui, de ierarhia de priorități și poate să răspundă la aceste nevoi, cum ar fi: apă, gaze naturale, infrastructură de drum, de instituții, care servesc intereselor comunității. Sunt lucruri care reprezintă agenda fiecărui primar din RM. "

Directorul IDIS „Viitorul"  a amintit că democrația locală este despre tot ce este mai vital pentru cetățeanul de rând. „Acesta este un raport care ia în considerație percepția cetățeanului despre ce se întâmplă la nivel instituțional. În raport, după rata de popularitate și încredere, primăria ocupă al doilea loc după biserică dar, în același timp, cea mai mare parte a cetățenilor nu sunt mulțumiți de serviciile care sunt livrate de către primărie. Aceste lucruri vorbesc despre faptul că între reprezentare și ceea ce livrează autoritatea locală este un mare decalaj. Acest lucru se întâmplă din lipsa banilor. 60% dintre cetățeni spun că cea mai mare problemă a primăriilor este lipsa de resurse, bugetele scăzute, competența redusă a autorităților locale, aici e vorba nu doar de primar, dar și de angajatul care lucrează în primării. Ca să aduci oameni cu experiență și talentați trebuie să le plătești mai bine. Nu poți să-i ții pe cei mai buni ca să-ți servească ani în șir, în mod voluntar, pentru comunitate. Al treilea factor este că adesea autoritățile locale au alte agende decât ale comunităților. Adesea cetățenii spun că primarul nu poate decide nimic din ceea ce contează pentru comunitatea locală. Sondajul care stă la baza acestui raport arată că 2/3 dintre cetățeni consideră că atunci când au avut o problemă la nivel local nu au avut remedii în justiție, adică lor nu li s-a făcut dreptate atunci când s-au adresat cu o problemă. Acest lucru denotă un val de nemulțumire la nivel local, în ciuda faptului că au încredere în primar. La capitolul încredere, Guvernul și Parlamentul sunt la coada clasamentului, dar nici APL nu stă foarte bine, din cauza faptului că fundamentul pe care se așază autonomia locală din RM este foarte fragilNu există baza financiară și nici cea de capacitate administrativă, care să facă APL să lucreze pentru beneficiul publicului. Doar 2% dintre cetățenii care au fost chestionați în cadrul acestui sondaj reprezentativ spun că au participat măcar o dată la ședințele consiliului local, atunci când e vorba de bugete locale, sau de adoptare a unor decizii de repartizare a resurselorei fie nu sunt invitați, fie nu participăDoar 2-3% au afiliere la o organizație anume. Practic, partidele politice, sau organizațiile neguvernamentale, care reprezintă o anumită infrastructură de asociere nu sunt interesante pentru cetățeni. Trebuie să ne întrebăm de ce nu-i interesează acest lucru, pentru că dacă nu există această corporativizare a societății, cetățeanul nu se identifică cu alte organizații, în afară de familia lui, există niște probleme mari de comunicare și mobilizare a societății, iar primarul și consiliul local nu vor putea face foarte mult lucru fără sprijinul comunității."

Viorel Furdui a afirmat că și CALM a salutat apariția acestui studiu. „Noi întotdeauna am atras atenția asupra faptului că problemele dezvoltării locale, a democrației locale, descentralizării, trebuie să devină subiectul unei discuții foarte largi în societate. Acest studiu este important din mai multe puncte de vedere. Cunoaștem cu toții că cetățeanul are principalele contacte în teritoriu. Adesea, în RM unii susțin că  lucrează foarte mult la nivel central, adoptă strategii, planuri, se muncește zi și noapte pentru binele cetățeanului, dar nu  înțeleg de ce aceste reforme nu-l fac pe cetățean să aprecieze aceste eforturi. Acest studiu are o metodologie care se bazează pe estimarea percepției cetățenilor și din start identifică câteva contradicții: pe de o parte s-a menționat o încredere mare în APL, pe de altă parte, calitatea serviciilor lasă de dorit. Care sunt cauzele că nu se întâlnește încrederea în APL cu satisfacția cetățenilor în prestarea serviciilor?  Există o mare discrepanță între modul cum se repartizează resursele în acest stat, cum sunt împărțite obligațiile, competențele. Observăm că există o discrepanță mare între cei care ar trebui să presteze mai multe servicii și mai calitative pentru cetățeni, în realitate, în sistemul nostru administrativ, ei sunt în mare parte izolați de aceste resurse, de aceste posibilități. Acesta ar trebui să devină un subiect de discuție și de interes și pentru autoritățile din RM care adoptă deciziile. Suntem în situația când într-o perioadă scurtă de timp trebuie de luat anumite decizii privitor la direcția pe care alegem să mergem și ce fel de studii punem la baza studiilor noastre. Prin realizarea acestui raport există o șansă foarte bună de a mișca carul din loc."

Igor Munteanu a fost de părere că ar fi greșit să spunem că în RM nu s-a încercat sau nu au existat intenții de reformare a sistemului de administrație locală. „Ar fi eronat să credem că lumea nu știe ce vrea. Lumea vrea mai multă autonomie și mai multe competențe pentru gestionarea resurselor locale, să nu mai fie atât de dependentă de bugetul central, să fie mai puține intervenții din partea guvernului central în ceea ce privește problemele de interes local. Pe de altă parte, există o fragmentare excesivă a teritoriului, există un grad foarte mare de dependență a APL față de transferurile de egalizare din partea APC și există o tendință de a politiza aceste transferuri, făcându-i pe primari să accepte o anumită tutelă politică. Toate aceste fenomene sunt descrise și în alte rapoarte care au fost analizate la Consiliul Europei. Din cauza faptului că economia națională nu funcționează atât de bine, iar o bună parte din potențialul economic, bancar, industrial se află în Chișinău, există o distribuire inegală a resurselor în teritoriu. Deși cea mai mare parte a populației locuiește la țară, instituțiile financiare se află în capitală. Astfel, comunitățile locale au mai puține resurse vărsate prin intermediul taxelor și impozitelor locale în bugetele pe care le gestionează primăria. Datele la care am avut noi acces arată că doar 157 din administrații locale sau 17% din cele existente își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii, în timp ce 83% din autoritățile locale utilizează transferurile de la bugetul de stat pentru a-și acoperi până și cheltuielile administrative."

Potrivit directorului IDIS „Viitorul", există un număr mare de localități care au o populație mai mică decât cea prevăzută de legislație – 1500 de locuitori. Igor Munteanu a explicat că după 2001, atunci când PCRM a venit la guvernare, foarte multe localități au venit cu solicitarea să li se recunoască primăria, chiar dacă aveau un număr de populație mai mic decât era prevăzut de Lege. Din considerente electorale, PCRM a acceptat divizarea unor comune mai mari, așa cum existau conform reformei administrativ-teritoriale din 1998-1999 și au revenit la autorități locale foarte mici. Acestea au fost, în primul rând, clienții Ministerului Finanțelor pentru a cere subsidii pentru că nu se puteau finanța din surse locale. În așa fel s-a distrus un mecanism de consolidare și dezvoltare a comunităților în baza serviciilor livrate și în baza capacităților.  „În al doilea rând, ceea ce noi am arătat prin raportul prezentat publicului, este că prin Legile care s-au adoptat ulterior, în 2006, dar și prin Legea Finanțelor publice locale s-au transmis foarte multe competențe care nu sunt acoperite de resursele financiare, la nivel local. Astfel, primarii sunt obligați să facă față unor competențe recunoscute la nivel oficial, neavând resurse pentru asta. Acei care sunt mai apropiați de partidul puterii evident că pot să spere că atunci când fac o vizită politică la Chișinău, cineva îi va merge în întâmpinare și îi va promite că va avea grijă ca primăria lui să primească niște subsidii, alocându-i și niște obligații electorale. Totuși, o mare parte din primarii care nu au conexiuni cu cel care gestionează resursele din fondurile de stat, evident că va rămâne în afara acestor jocuri de putere. Din acest punct de vedere, unii au primit mai mult decât ar fi cuvenit, iar alții nu au primit nici măcar ceea ce li s-ar fi trebuit de transmis. Așa au apărut inegalitățile teritoriale. De-a lungul centrului, de la Criuleni, Rezina, prin Ungheni până la frontiera cu România, este o centură întreagă de sărăcie. De exemplu, Nisporeni are 11 localități printre cele mai sărace din RM. Ungheniul are 10 localități printre cele mai sărace. Acest lucru se întâmplă pentru că în afară de Legea propriu-zisă, trebuie niște instrumente, mecanisme de aplicare. De fapt, nu există o politică specială care să facă această Lege să funcționeze, prin instrumente financiare. Dacă ai zonă de deprivare masivă, trebuie să ai și mecanisme de asistare a acestei zone, cu politici fiscale, cu instrumente de dezvoltare a infrastructurii, cu toate lucrurile care pot să compenseze subdezvoltarea economică. Din păcate, mai ales spațiul rural a fost lăsat în voia sorții. Localitățile mici au fost lăsate, fie să își aștepte rândul până își găsesc conexiunea necesară politică, pentru că anumite partide care sunt în Parlament și Ministerul Finanțelor să le dea ceea ce își permit, fie pur și simplu să piară. Al treilea lucru pe care vreau să-l observ este că dacă mediul rural nu este ajutat de spațiul central, populația fuge de acolo. Avem zone întregi în care au rămas mai puțin de 20% din populația care exista acolo acum 10-15 ani. Există localități în care au rămas câte 10-12 oameni. În zona de nord sunt sate în care nu a mai rămas niciun locuitor, ele au dispărut pentru că nimeni nu s-a îngrijit de aceste sate."

Igor Munteanu a vorbit și despre intenția guvernului de a reorganiza administrativ-teritorial RM și evident că din cele peste 800 de primării vor rămâne, de exemplu, o sută. Este aceasta o cale de a rezolva problemele? Oare cetățenii nu vor fugi în continuare din aceste localități, dacă nu vor avea serviciile pe care le așteaptă?

„E total iresponsabil să crezi acest lucru. Dezvoltarea locală nu se rezolvă prin metode voluntariste și prin metode doar financiar-administrative. Este nevoie de o discuție serioasă și de o consultare profundă pe foarte multe mecanisme ale dezvoltării locale, ca să ajungem la soluții care sunt acceptate de populație și de către primării. Pe lângă constatările pe care le-am făcut în acest raport, avem o serie întreagă de recomandări și de politici pentru a nu face mai rău decât este în acest moment și pentru a găsi instrumentele de coeziune socială și economică pentru nivelul local. Acesta este de fapt numele politicii care se practică în UE. UE tot are zone foarte sărace, dar are o politică de coeziune. Noi, în RM nu avem așa ceva. Nu avem o Lege cu privire la zonele defavorizate și nu avem o politică de coeziune care să ajute localităților cu grave probleme de subdezvoltare să ajungă, cel puțin, la indicatorii medii pe țară, care ar face cetățenii să se încreadă că nu sunt uitați de putere, de stat, de justiție."

Directorul executiv al CALM a fost de acord că fragmentarea teritorială este un subiect complex și destul de sensibil. Potrivit lui Viorel Furdui, modul în care este abordat în anumite instituții acest subiect este depășit și foarte simplist.

Se pornește de la ideea că avem prea multe primării, financiar sunt slabe, nu au capacitate și se consideră că soluția este să le lichidăm, din 800 facem 100 și am soluționat problemele. Dacă lucrurile vor fi abordate într-o asemenea manieră credem că vor apărea mult mai multe probleme, iar cele existente nu doar că nu vor fi soluționate, ci vor genera și altele. În RM avem nevoie de mult mai multă flexibilitate, responsabilitate și atenție la soluționarea unor asemenea probleme complexe, fundamentale.  O reformă care ține de organizarea administrativ-teritorială nu se compară cu o reformă a unor instituții la nivel central. Un alt raport al IDIS, prezentat recent, care se referă la reforma administrației publice, în special a celei centrale, arată foarte clar că și în acest caz sunt foarte multe semne de întrebare referitor la ceea ce numim fundamentarea și transparența reformei, dar și evaluarea acestor impacturi, ceea ce noi nu vedem în aceste cazuri. Deși ni se spune că impactul acestor reforme se va putea vedea doar peste o anumită perioadă de timp, urmează să vedem dacă acesta va fi unul pozitiv sau negativÎn RM niciodată nu au fost dezbateri largi, cu implicarea masivă a societății civile, științifice și cu conexiune clară la realitățile din RM. Din păcate, observăm că abordările care s-au făcut pe această dimensiune au interese strict economice-financiare, cu intenția de a reduce primăriile pentru a face economii, doar că, de multe ori, pe cetățeni îi costă mult mai scump aceste reforme. Uneori aceste reforme se făceau în grabă, peste noapte, cu mari carențe. Din păcate, observăm că acest lucru se repetă. Recent au fost reorganizate așa-numitele Trezorerii. Nu este clar cine și când a discutat acest subiect, cum s-a decis ca anumite raioane să fie deservite la Chișinău, iar altele la Comrat sau Bălți. Localurile alese pentru a presta aceste servicii, în mare parte, nu sunt potrivite. Oamenilor li s-a promis că nu vor trebui să străbată kilometri pentru a semna un document, dar lucru acesta se va efectua în formă electronică, însă acest lucru nu s-a întâmplat.  Ca rezultat, avem foarte mari nemulțumiri în rândul cetățenilor."

Igor Munteanu s-a arătat convins de faptul că trebuia să se treacă la acest sistem de trezorerie regională exact în momentul în care existau toate soluțiile tehnice pentru ca primarul să nu mai trebuiască să plece la Bălți, de exemplu, pentru ca să prezinte rapoartele în fața unui birocrat.

 „ Primarul ar trebui de la serviciu să-și rezolve toate problemele legate de raportări, dacă este nevoie de așa ceva. El trebuie să fie învățat cum să facă chestiunea aceasta, să aibă acces la resursele tehnice și să nu fie umilit. Asemenea purtări pe drumuri, în fața unei birocrații centraliste are efecte de a subordona și nu de a ajuta la decongestionarea sistemului. În ciuda semnării Cartei privind autonomia locală, guvernul central nu s-a acomodat la ideea că există autorități publice locale recunoscute conform Constituției ca fiind autorități autonome la nivel local.  Sigur că ele nu ar trebuie să încurajeze separatismul, sau să se angajeze în politică externă, dar nici să plimbi oamenii de la Cimișlia la Comrat, sau de la Cahul la Comrat. Constatăm că a dispărut Comisia Paritară, adică a dispărut platforma pe care CALM ar fi trebuit să comunice asupra priorităților reformei APL și a descentralizării. Această Comisie a dispărut, probabil, pentru că anumite opinii formulate de CALM nu au convenit cuiva, dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să arunci copilul împreună cu toată apa din albiuță. Din partea CALM-ului tot trebuie să rămână ușa deschisă, deoarece trebuie de căutat soluții pentru sistemul de raportare electronică, inclusiv pe achiziții publice. Ministerul Finanțelor trebuie urgent să se așeze la masă împreună cu CALM pentru a găsi soluția confortabilă tuturor primarilor și să nu poarte oamenii pe drumuri. De unde să plătească bietul primar pentru călătorii de sute de km, pentru ca să prezinte un raport sau să înregistreze un contract?"

Comentarii Adaugă comentariu
Comentaţi autorizându-vă cu:  Congresul Autorităților Locale din Moldova Facebook Google Twitter Вконтакте OpenID Yandex Mail.ru Loginza MyOpenID WebMoney